Şi după ce mă faci nebună o să vezi că toate medicamentele tale nu îşi au rostul pentru că nebunului nu îi poţi face nimic.
În nebunia mea te voi îmbolnăvi chiar şi pe tine şi astfel vei depinde de mine pentru a învăţa supravieţuirea. După ce te fac nebun o să m-aplec să-ţi cânt cum nemurirea mi-e prietenă, aşadar avem pe cineva în comun. Întinşi pe verdeaţă o să îmi închid ochii din cauza soarelui iară tu vei face asemenea. Îmi vei urmari cea mai mică mişcare şi o vei repeta întocmai.
Vei învăţa să mă iubeşti, şi asta nu din nevoie, ci pentru asemănare.
Te vei lipi de mine, boala ta, cum m-am lipit eu de tine, bolnavule. Din victimă vei deveni complice şi vei uita orice ai simţit înainte, iar imaturi, dar împreună vom îmbolnăvi pe alţii cu extazul nostru.
Hai, fă-ne nebuni !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu